O tînără s-a dus la mama ei spunîndu-i despre viaţa ei şi despre cît de greu îi este. Nu ştia cum să meargă mai departe şi se hotărîse să renunţe. Era obosită de luptă şi de zbateri. Părea că de îndată ce o problemă se rezolva, apărea alta.
Mama ei o luă la bucătărie. Umplu 3 vase cu apă şi le puse pe fiecare la foc mare. Curînd, apa a fiert. În primul vas a pus morcovi, în al 2-lea a pus ouă şi în al 3-lea a pus cafea. Le-a lăsat la fiert, fără să spună un cuvînt. În aproximativ 20 minute ea a stins focul peste tot. A scos afară morcovii şi i-a pus într-un bol. A scos ouăle şi le-a pus într-un bol. Apoi a pus şi cafeaua într-un bol. Întorcîndu-se către fiica ei, a întrebat: „Spune-mi, ce vezi?”. „Morcovi, ouă, cafea”, spuse ea. Mama ei a împins-o mai aproape, rugînd-o să atingă morcovii. Ea i-a atins, observînd că sînt moi. Apoi, mama a rugat-o să ia un ou şi să-l spargă. După ce a înlăturat coaja, ea observă oul fiert tare. În cele din urmă, mama o rugă să ia o gură de cafea. Fiica zîmbea, în timp ce gusta aroma bogată a cafelei. Apoi, fiica întrebă: „Ce înseamnă asta, mamă?” Mama îi explică că fiecare din aceste alimente a suportat aceeaşi adversitate: apa fiartă. Fiecare a reacţionat diferit. Morcovul a fost la început tare, dur şi neînduplecat. Totuşi, în apa fiartă el s-a înmuiat şi a devenit slab. Oul a fost fragil. Coaja lui subţire proteja lichidul interior, dar, după ce a stat în apa fiartă, interiorul său s-a întărit. Boabele de cafea au fost unice, remarcabile. După ce au stat în apa fiartă, ele au schimbat apa.
„Cine eşti tu?”, îşi întrebă ea fiica. „Cînd greutăţile bat la uşa ta, cum răspunzi? Eşti ca un morcov, ca un ou sau ca o ceaşcă de cafea?”
Gîndeşte-te la următoarele: „Cine sînt eu? Sînt eu precum morcovul care pare tare, dar care prin durere şi greutate se moleşeşte, devenind moale şi pierzînd puterea? Sînt precum oul care porneşte cu o inimă maleabilă, dar care se schimbă la căldură? Am avut un spirit fluid, dar, după o pierdere, după o greutate sau dupa alte încercări, am ieşit rigid şi puternic, ţeapăn? Arată coaja mea la fel, fiind înăuntru mai înverşunat şi mai încăpăţînat, cu spirit ţeapăn şi inimă tare? Sau sînt precum boabele de cafea?” Ele, practic, schimbă apa fierbinte, circumstanţa care aduce durere. Cînd apa devine fierbinte, se parfumează. Dacă eşti precum boabele de cafea, atunci cînd lucrurile merg cel mai rău, tu le faci bune şi schimbi situaţia din jurul tău. Cînd clipa este cea mai întunecată şi cînd încercările sînt cele mai grele, tu oare urci la un alt nivel? Cum gestionezi adversităţile? Eşti un morcov, un ou sau un bob de cafea?
Să ai destulă fericire care să te facă dulce, destule încercări care să te facă puternic, destule supărări care să te păstreze uman şi destulă speranţă care să te facă fericit. Cei mai fericiţi oameni nu au în mod necesar ce-i mai bun din toate; ei doar scot maximum din tot ce le iese în cale. Un viitor strălucit va fi bazat pe un trecut uitat; nu poţi merge mai departe în viaţă pînă ce nu laşi în urmă greşelile trecute şi durerile inimii. Cînd te-ai născut, plîngeai şi toată lumea din jurul tău rîdea. Trăieşte-ţi viaţa astfel încît, la sfîrşit, tu să fii cel care zîmbeşte, chiar şi cînd toţi din jurul tău plîng. Astfel, poate, îi vei încuraja!
Trecutul a zburat, viitorul este un vis; doar prezentul este.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu