Odata, un baietel a plecat la magazin impreuna cu mama lui. Vanzatorul se tot uita la copilas - care era tare simpatic - si-i arata un borcan plin cu dulciuri, spunandu-i:
- Ia cateva dulciuri, daca vrei!
Dar copilul nu a luat. Vanzatorul a fost foarte surprins: oare, de ce nu vrea sa ia dulciuri, care se stie cat sunt de indragite de copii?! Ii spuse din nou:
- Hai, ia macar cateva bomboane, fara frica!
Mama lui, de fata, il indemna si ea:
- Dragul meu, poti sa iei niste dulciuri, daca ti se da voie…
Insa copilul nu urma indemnul, nici de asta data. Atunci, vanzatorul lua el insusi un pumn de dulciuri si le dadu copilului. Acesta s-a bucurat mult vazand cat de multe bunatati a primit.
Pe cand cei doi se intorceau acasa, mama il intreba pe copil:
- Vad ca te-ai bucurat atunci cand vanzatorul ti-a dat dulciurile. Nu inteleg: de ce nu ai luat singur, cand te-a indemnat sa o faci?
Copilul raspunse:
- Mainile mele sunt foarte mici si, daca eu as fi luat dulciuri, puteam lua doar cateva… dar asa, cand vanzatorul a fost cel care mi le-a dat, cu mainile lui mari… uite cate dulciuri am primit !
Morala: cand luam singuri, primim mai putin decat atunci cand Dumnezeu ne ofera, caci El ne da mult mai mult decat ne putem dori noi insine pentru noi..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu