joi, 28 februarie 2019

Nume și titluri ale lui Isus Cristos

În Biblie se găsesc aproximativ 200 de nume și titluri ale lui Cristos. Următoarele sunt câteva dintre cele mai proeminente, organizate în trei secțiuni care au legătură cu numele care reflectă natura lui Cristos, poziția Lui în Trinitatea lui Dumnezeu și lucrarea Lui pe pământ în locul nostru.

Natura lui Cristos

Piatra din capul unghiului: (Efeseni 2.20) – Isus este piatra din capul unghiului a clădirii care este Biserica Sa. El cimentează laolaltă evrei și neamuri, bărbați și femei – pe toți sfinții din toate veacurile și locurile, într-o structură clădită pe credința în El, Cel care este împărtășit de toți.

Cel Întâi născut din toată Creația: (Coloseni 1.15) – Nu primul lucru pe care l-a creat Dumnezeu, așa cum pretind unii în mod incorect, pentru că versetul 16 spune că toate lucrurile au fost create prin și pentru Cristos. Dimpotrivă, înțelesul este că Cristos ocupă rangul și distincția de întâi născut mai presus de toate lucrurile, că El deține rangul cel mai înălțat în Univers; este mai măreț decât toate lucrurile; este capul tuturor lucrurilor.

Capul Bisericii: (Efeseni 1.22, 4.15, 5.23) – Isus Cristos, nu un împărat sau un papă, este singurul Conducător suprem, suveran al Bisericii, adică al acelora pentru care a murit și care s-au încrezut numai în El pentru mântuirea lor.

Cel sfânt: (Fapte 3.14, Psalmul 16.10) – Cristos este sfânt atât în natura Sa divină, cât și în cea umană și este izvorul sfințeniei pentru poporul Lui. Prin moartea Lui suntem făcuți sfinți și curați în fața lui Dumnezeu.

Judecător: (Fapte 10.42, 2 Timotei 4.8) – Domnul Isus a fost desemnat de Dumnezeu să judece lumea și să împartă răsplătirile veșnice.

Împărat al împăraților și Domn al domnilor: (1 Timotei 6.15, Apocalipsa 19.16) – Isus are stăpânire peste toate autoritățile de pe pământ, peste toți împărații și conducătorii și nimeni nu-L poate împiedica să-Și împlinească scopurile. El îi îndreaptă după cum dorește.

Lumina lumii: (Ioan 8.12) – Isus a venit într-o lume întunecată de păcat și a răspândit lumina vieții și a adevărului prin lucrarea și cuvintele Sale. Aceia care se încred în El au ochii deschiși de El și umblă în lumină.

Prințul păcii: (Isaia 9.6) – Isus nu a venit să aducă în lume pacea care se găsește în absența războaielor, ci pacea dintre Dumnezeu și om, care au fost despărțiți de păcat. El a murit ca să-i împace pe păcătoși cu un Dumnezeu sfânt.

Fiul lui Dumnezeu: (Luca 1.35, Ioan 1.49) – Isus este „singurul născut din Tatăl” (Ioan 1.14). Folosit de 42 de ori în Noul Testament, titlul „Fiul lui Dumnezeu” afirmă Dumnezeirea lui Isus.

Fiul omului: (Ioan 5.27) – Folosit în contrast cu „Fiul lui Dumnezeu”, această sintagmă afirmă umanitatea lui Cristos care există alături de divinitatea Lui.

Cuvântul: (Ioan 1.1, 1 Ioan 5.7-8) – Cuvântul este cea de-a doua Persoană a Dumnezeului trinitar, care a spus și s-a făcut, care cu cuvântul Lui a adus toate lucrurile în ființă din nimic, care era la început cu Dumnezeu Tatăl, și era Dumnezeu, și prin care au fost create toate lucrurile.

Cuvântul lui Dumnezeu: (Apocalipsa 19.12-13) – Acesta este Numele dat lui Cristos pe care nu-l știe nimeni, numai El Însuși. El denotă misterul Persoanei Sale divine.

Cuvântul vieții: (1 Ioan 1.1) – Isus nu a vorbit numai cuvinte care duc la viața veșnică, ci potrivit cu acest verset, El este tocmai acele cuvinte ale vieții, cu referire la viața veșnică plină de bucurie și împlinire pe care El o dă.

Poziția Lui în cadrul Trinității

Alfa și Omega: (Apocalipsa 1.8, 22.13) – Isus Se declară pe Sine ca fiind începutul și sfârșitul tuturor lucrurilor, o referire la nimeni altul decât Dumnezeul adevărat. Această afirmație privind caracterul etern poate fi atribuită numai lui Dumnezeu.

Emanuel: (Isaia 9.6, Matei 1.23) – În mod literal, „Dumnezeu cu noi”. Atât Isaia, cât și Matei afirmă că Cristosul care Se va naște în Betleem va fi Dumnezeu Însuși care va veni pe pământ în chip de om să locuiască în mijlocul poporului Său.

Eu sunt: (Ioan 8.58, împreună cu Exodul 3.14) – Atunci când Isus Și-a însușit acest titlu, evreii au încercat să-L ucidă cu pietre pentru blasfemie. Ei au înțeles că Se declara pe Sine ca fiind Dumnezeul etern, Iehova care nu Se schimbă din Vechiul Testament.

Domnul tuturor: (Fapte 10.36) – Isus este conducătorul suveran peste toată lumea și toate lucrurile din ea, al tuturor națiunilor din lume și în special al poporului ales de Dumnezeu, format atât din neamuri, cât și din evrei.

Dumnezeul adevărat: (1 Ioan 5.20) – Aceasta este o afirmație directă că Isus, fiind adevăratul Dumnezeu, nu este numai divin, ci este Divinitatea. De vreme ce Biblia învață că este un singur Dumnezeu, acest lucru poate descrie doar natura Sa ca parte din Dumnezeul trinitar.

Lucrarea Lui pe pământ

Autorul și desăvârșitorul credinței noastre: (Evrei 12.2) – Mântuirea este îndeplinită prin credință, care este un dar de la Dumnezeu (Efeseni 2.8-9) și Isus este făuritorul credinței noastre și tot El este Cel care o finalizează. De la început până la sfârșit, El este sursa și susținătorul credinței care ne mântuiește.

Pâinea vieții: (Ioan 6.35, 6.48) – La fel cum pâinea susține viața în sens fizic, Isus este Pâinea care dă și susține viața veșnică. În pustiu, Dumnezeu a dat mana care să hrănească poporul Lui și L-a dat pe Isus, ca să ne dea viață veșnică prin trupul Lui, frânt pentru noi.

Mirele: (Matei 9.15) – Imaginea lui Cristos ca Mire și a Bisericii ca Mireasă a Sa arată relația specială pe care o avem cu El. Suntem legați laolaltă într-un legământ al harului care nu poate fi rupt.

Izbăvitor: (Romani 11.26) – La fel cum israeliții aveau nevoie de Dumnezeu să-i izbăvească din robia egipteană, și Cristos este Izbăvitorul nostru din robia păcatului.

Păstorul cel bun: (Ioan 10.11, 14) – În vremea Bibliei, un păstor bun era gata să-și riște viața ca să-și protejeze oile de prădători. Isus Și-a dat viața pentru oile Sale și ne poartă de grijă, ne crește și ne hrănește.

Mare Preot: (Evrei 2.17) – Marele preot evreu intra în Templu o dată pe an ca să facă ispășire pentru păcatele oamenilor. Domnul Isus a îndeplinit acea funcție pentru poporul Său o dată pentru totdeauna pe cruce.

Mielul lui Dumnezeu: (Ioan 1.29) – Legea lui Dumnezeu cerea jertfirea unui miel fără pată, fără cusur ca ispășire pentru păcat. Isus a devenit acel Miel dus în supunere la măcelărie, manifestându-Și răbdarea în suferințele Sale și disponibilitatea de a muri pentru ai Săi.

Mijlocitor: (1 Timotei 2.5) – Un mijlocitor este o persoană care se interpune între două părți, pentru a le împăca. Cristos este singurul Mijlocitor care îi împacă pe oameni cu Dumnezeu. A te ruga Mariei sau sfinților este idolatrie, pentru că ignoră acest cel mai important rol al lui Cristos și îi atribuie altuia rolul de mijlocitor.

Stânca: (1 Corinteni 10.4) – Așa cum apa dătătoare de viață a curs din stânca pe care a lovit-o Moise în pustiu, la fel Isus este Stânca din care curge apa vie a vieții eterne. El este Stânca pe care ne clădim casa noastră spirituală, astfel că nicio furtună n-o poate clătina.

Învierea și Viața: (Ioan 11.25) – În Isus este întrupat mijlocul prin care păcătoșii sunt înviați la viața veșnică, la fel cum și El a fost înviat din morți. Păcatul nostru este îngropat împreună cu El, și suntem înviați pentru a umbla în viața nouă.

Mântuitor: (Matei 1.21, Luca 2.11) – El îi mântuiește pe cei din poporul Lui murind ca să-i răscumpere, dându-le Duhul Sfânt ca să-i înnoiască prin puterea Lui, făcându-i în stare să își biruiască dușmanii spirituali, susținându-i în încercări și în moarte și înviindu-i în ziua cea din urmă.

Adevărata Viță: (Ioan 15.1) – Adevărata Viță asigură tot ceea ce au nevoie ramurile (credincioșii) ca să producă roada Duhului – apa vie a mântuirii și hrană din Cuvânt.

Calea, adevărul, Viața: (Ioan 14.6) – Isus este singura Cale înspre Dumnezeu, singurul Adevăr într-o lume de minciuni și singura sursă reală de viață veșnică. El le întruchipează pe toate cele trei în sens atât temporal, cât și etern.

https://www.gotquestions.org/Romana/Isus-numele.html

vineri, 15 februarie 2019

Unitate prin dragoste

„Eu în ei şi Tu în Mine – pentru ca ei să fie pe deplin una, astfel încât lumea să cunoască faptul că Tu M-ai trimis şi că i-ai iubit aşa cum M-ai iubit pe Mine.” Evanghelia după Ioan 17:23

Nu mi-au plăcut niciodată despărțirile. De fiecare dată, se rupe ceva în mine și-n ceilalți.

La fel, segregarea confesională nu face decât să rupă unitatea strânsă pe care Cristos vrea s-o avem cu El.

Am auzit de cei care se rup dintr-o biserică, din diferite motive, cum că îi părăsesc pe cei încremeniți într-un clișeu ecleziastic cândva relevant pentru o nouă paradigmă, mult mai adaptată noului context. Ruptura i-ar separa pe cei care o inițiază și le-ar oferi libertate și viață față de cei din vechea gardă. Cei care pleacă o fac pentru că văd moarte în spiritualitatea celor care rămân.

Stau și mă întreb: Să fie căutarea sfințeniei motivația dizidenților? Poate un lucru bun (precum sfințenia) să cauzeze disensiune, certuri, priviri înveninate chiar, resentimente între cele două partide? Mă-ndoiesc. Dragostea pentru Isus care ne strânge cimentează legături, nu dărâmă, distruge, destramă. Problema separatiștilor pare să fie lipsa dragostei pentru El și pentru ceilalți. Iar celelalte motivații, oricât de îmbrăcate ar fi în haine spirituale și de generatoare de relevanță, nu sunt decât frustrări, refulări, angoase, frici, incapacități pur personale.

Dacă vrem să fim una cu Tatăl în comportament și asemănare, trebuie să rămânem în El păstrând unitatea cu ceilalți.

joi, 31 ianuarie 2019

Planul lui Dumnezeu pentru mine

Taina lui Dumnezeu este faptul că...

Cel care este chipul vizibil al Dumnezeului invizibil;
Cel în care locuiește trupește toată plinătatea Dumnezeirii;
Cel care este rezidența vie a Trinității;
Cel în care trăiește, respiră și există veșnicia;
Cel care este înaintea timpului;
Cel care este A și Z, Alfa și Omega, începutul și sfârșitul;
Întâiul născut din universul creat, Cel care a înviat din morți fără să mai moară;
Cel care a biruit moartea, păcatul și mormântul;
Creatorul, Mântuitorul, Răscumpărătorul și Ispășitorul;
Cel care ține toată creația laolaltă în Sine;
Cel care este puterea slavei și a tăriei;
Capul, autoritarea, sursa Bisericii;
Cel prin care au fost create toate lucrurile;
Cel în care își găsesc toate lucrurile semnificația și realitatea;
Cel care a împăcat cu Dumnezeu toate lucrurile din cer și de pe pământ;
Cel care a pironit pe crucea Sa însângerată orice lege, orice poruncă și orice regulă care condamna poporul preaiubit al lui Dumnezeu;
Cel care are supremația în orice domeniu și care deține locul întâi în toate lucrurile - Fiul dragostei Tatălui;
Cel a cărui importanță este de neegalat în istoria umanității;
Cel care deține titlul de proprietate al universului...

acest glorios, nelimitat, uimitor, incredibil, măreț, incomparabil, minunat, admirabil, uluitor, maiestuos, neegalat, spectaculos, remarcabil, colosal, imens, vast, trimfător, victorios, radiant, neîntrecut, magnific Hristos a ales să-Și pună toată plinătatea în tine.

Extras din Leonard Sweet și Frank Viola, Manifest pentru Isus, pp 49-50.

marți, 15 ianuarie 2019

Lume de vis

Trăim într-o lume a viselor.

Chiar înainte de a veni pe lume, părinții anticipează un destin glorios celui/celei care va păși în universul nostru la un moment dat.
După ceva ani, meserii precum „doctoriță” sau „polițist” acaparează cu aura lor puerilele vise ale omului în devenire.
Câțiva ani mai târziu, și uneori în cazuri fericite, consilierii școlari în parteneriat cu părinții încearcă să ne îndrume spre o școală care să se potrivească cu ceea ce suntem și ce ne place.
Cu aripile întinse, trecem pragul majoratului pe băncile facultății sau direct în câmpul muncii.
În numărătoarea sa, timpul ne aduce în preajma cuiva cu care ne împletim visele, partenerul de căsnicie, el însuși un vis...
Ne suflecăm mânecile și muncim la împlinirea visului pe fundația realității, iar cei mai curajoși dintre noi îndrăznesc să reconstruiască realitatea prin alte vise.
Vine bătrânețea, iar visele cu fața spre trecut îmbracă, de multe ori, haina regretului și a nostalgiei vremurilor „oldies, but goldies” de altă dată.
Cât de mult sau cât de puțin visele noastre devin realitate depinde de fiecare dintre noi, de mediul în care ne-am născut, de părinții care ne-au adus pe lume, de ADN-ul și limitările pe care le avem, de educația primită și de cea însușită, de guvernanții care (nu) ne conduc, de Dumnezeu în care credem sau nu și de multe altele.

Nimeni și nimic, însă, nu ne împiedică să visăm, să ne închipuim, să năzuim înspre ceva mai bun. Pericolul apare atunci când visele ajung să sugă viața din noi și energia cotidiană, transformându-ne viața într-un coșmar.

duminică, 24 iunie 2018

Omul

Dumnezeu i-a dat VIATĂ ... omul a legalizat AVORTUL;
Dumnezeu i-a dat ÎNȚELEPCIUNE ... omul, a inventat ARMELE;
Dumnezeu i-a dat SĂNĂTATE ... omul a alergat la DROGURI;
Dumnezeu i-a dat FRUMUSEȚE ... omul se laudă cu PROSTITUȚIA;
Dumnezeu i-a dat PUTERE ... omul laudă VIOLENȚA;
Dumnezeu i-a dat DRAGOSTE ... omul și-a umplut inima cu URĂ
Dumnezeu i-a dat pe FIUL SĂU ... omul a uitat de DUMNEZEU!”

Iar după toate acestea, OMUL ridică privirea sfidător spre Dumnezeu punându-I întrebarea "DE CE, DOAMNE ÎNGĂDUI boala, războaiele, violurile, agresiunile, sinucidere, crimele?"

Ce faci tu, OMULE, cu ceea ce DUMNEZEU a pus în tine?

duminică, 10 iunie 2018

Valoarea timpului

Pentru a şti valoarea:

- unui semestru, întreabă un student care a pierdut examenul final;
- unei luni, întreabă o mamă care a născut prematur;
- unei săptămâni, întreabă editorul unei reviste săptămânale;
- unei ore, întreabă îndrăgostiţii care trebuie să se întâlnească;
- unui minut, întreabă persoana care a pierdut trenul, autobuzul sau avionul;
- unei secunde, întreabă pe cineva care a supravieţuit unui accident;
- unei miimi de secundă, întreabă atletul care a câştigat medalia de argint la Olimpiadă.

Timpul nu aşteaptă pe nimeni. Preţuieşte fiecare moment pe care-l ai!

duminică, 27 mai 2018

Copii și părinți

Creionul: „Îmi pare rău!”

Guma de șters: „Pentru ce?”

Creionul: „Îmi pare rău că din cauza mea tu suferi. De fiecare dată când fac vreo greșeală, ești întotdeauna gata să o ștergi. Dar pe măsură ce greșelile mele dispar, tu pierzi o parte din tine și te micșorezi.

Guma de șters: „Ai dreptate, dar nu mă deranjează. Vezi tu, pentru asta am fost creată, pentru a te ajuta de fiecare dată când greșești. Chiar dacă știu că într-o zi nu voi mai fi, îmi place ceea ce fac. Te rog, nu te mai îngrijora! Nu pot să fiu bucuroasă dacă te văd trist!”

Părinții noștri sunt „guma de șters” și noi, copiii, suntem „creionul”. Ei sunt întotdeauna lângă copiii lor, gata să le îndrepte greșelile. De-a lungul timpului, aceste lucruri le provoacă durere și devin tot mai mici (îmbătrânesc și mor...).

Ai grijă de părinții tăi, poartă-te cu bunătate și, cel mai important, iubește-i!

duminică, 13 mai 2018

Ce ne provoacă cu adevărat suferințele

Nu spatele te doare, ci povara pe care o porți.
Nu ochii te dor, doar nedreptatea si ceea ce trebuie să vezi,
Nu capul te doare, ci gândurile care sunt în el,
Nu gâtul te doare, doar ceea ce nu exprimi sau ceea ce spui
cu furie,
Nu stomacul este care te doare, doar ceea ce sufletul tău nu
digeră,
Nu ficatul te doare, doar furia pe care o porți.
Nu inima te doare, doar absența dragostei!

Și IUBIREA este cel mai puternic medicament!

Ada Luz Marquez