Nu e ciudat că o bancnotă de 100 de lei pare o suma mare când trebuie sa o dai la biserică, dar e o sumă atât de mică atunci când mergi la cumpărături?
Nu e ciudat că două ore par atât de lungi când esti la biserică, dar trec atât de repede când te uiti la un film bun?
Nu e ciudat că atunci când trebuie să te rogi, nu îti vine nici un cuvânt sau nu ai nimic de spus, dar nu duci lipsă de cuvinte când stai de vorbă cu un prieten?
Nu e ciudat, cât de dificil si plictisitor pare să citesti un capitol din Biblie, dar cât de usor e să citesti 100 de pagini dintr-un roman preferat?
Nu e ciudat că fiecare vrea locuri în fată când merge la un concert sau la un meci, dar face tot posibilul să stea pe ultimul rând în biserică?
Nu e ciudat că vrem să stim în avans cu două-trei săptămâni despre un anumit eveniment din biserică, pentru a-l putea trece în agenda noastră, dar dacă e vorba de altceva, de un alt eveniment, e suficient dacă aflăm în ultimul minut?
Nu e ciudat, cât de dificil e să învătăm ceva despre Dumnezeu si să le împărtăsim si altora despre El, dar cât de usor e să învătăm, să întelegem, să răspândim si să repetăm o bârfă?
Nu e ciudat cum credem tot ce scriu revistele si ziarele, dar punem la îndoială Cuvântul lui Dumnezeu?
Nu e ciudat, cum fiecare vrea un loc în Rai, dar nu vrea nici să creadă, nici să facă sau să spună ceva pentru a ajunge acolo?
Nu e ciudat că trimitem imediat mai departe bancurile primite prin e-mail, dar când e vorba să trimitem câteva gânduri despre Dumnezeu, ne gândim de două ori înainte să o facem?
E ciudat, nu-i așa?
Nu e ciudat că două ore par atât de lungi când esti la biserică, dar trec atât de repede când te uiti la un film bun?
Nu e ciudat că atunci când trebuie să te rogi, nu îti vine nici un cuvânt sau nu ai nimic de spus, dar nu duci lipsă de cuvinte când stai de vorbă cu un prieten?
Nu e ciudat, cât de dificil si plictisitor pare să citesti un capitol din Biblie, dar cât de usor e să citesti 100 de pagini dintr-un roman preferat?
Nu e ciudat că fiecare vrea locuri în fată când merge la un concert sau la un meci, dar face tot posibilul să stea pe ultimul rând în biserică?
Nu e ciudat că vrem să stim în avans cu două-trei săptămâni despre un anumit eveniment din biserică, pentru a-l putea trece în agenda noastră, dar dacă e vorba de altceva, de un alt eveniment, e suficient dacă aflăm în ultimul minut?
Nu e ciudat, cât de dificil e să învătăm ceva despre Dumnezeu si să le împărtăsim si altora despre El, dar cât de usor e să învătăm, să întelegem, să răspândim si să repetăm o bârfă?
Nu e ciudat cum credem tot ce scriu revistele si ziarele, dar punem la îndoială Cuvântul lui Dumnezeu?
Nu e ciudat, cum fiecare vrea un loc în Rai, dar nu vrea nici să creadă, nici să facă sau să spună ceva pentru a ajunge acolo?
Nu e ciudat că trimitem imediat mai departe bancurile primite prin e-mail, dar când e vorba să trimitem câteva gânduri despre Dumnezeu, ne gândim de două ori înainte să o facem?
E ciudat, nu-i așa?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu