miercuri, 21 ianuarie 2009

Dorinta

Cind esti pe un drum gresit, posibil ca nu vei intimpina prea multe dificultati, problemele incep abia atunci cind vrei sa schimbi directia fiindca intri pe contrasens.

Probabil ca se poate numi ciudat acel moment in care, inconjurat fiind de un peisaj frumos, aflat intr-un spatiu cald, primitor si plin de particulartitati, sa simti brusc propria-ti uritenie, mai evidenta pe acel fundal.

Si desi mute, obiectele care te inconjoara, sa-ti amplifice diformitatile. Daca ar fi vorba despre defecte fizice, situatia ar fi mult mai simpla, exista masti cosmetice pentru orice tip de ten. Insa operatii estetice de caracter nu se intimpla, iar slutenia interioara e greu de suportat si pentru purtator si pentru privitori.

E ca si cum te trezesti intr-o dimineata obisnuita, in patul tau de acasa, in timp ce soarele intra pe geam si toate obiectele din jur te mingiie cu prezenta lor, dar descoperi deodata ca din oglinda te priveste un strain, o creatura cu urme vagi de uman si cu trasaturile unui cocosat de la Notre Dame.

Doamne, recreaza-ma dupa asemanarea Ta sau macar dupa umbra Ta si da-mi forma si frumusetea unui fir de iarba,
sparge oglinzile in care mi se reflecta diformitatile si lasa-ma sa ma privesc doar in iertarea Ta,
curma tirisul meu inutil si penibil intru acea pretinsa dorinta de crestinism
si desfiinteaza cu finalitate de “interzis” jalnica mea incercare de mentinere in pozitie bipeda,
invata-ma mersul, mersul pe urmele Tale,
fiindca, Doamne, tot ce mi-a ramas e neputinta unui ratacit in desert care, cu gura uscata si cu ochii inecati de nisip,
nu mai stie sa murmure decit un cuvint legat de cea mai mare dorinta a vietii lui
asa cum nu si-a mai dorit niciodasta ceva :
” Apa!”
si cu ultimele farime de vointa as putea sa strig cu voce tare,
asa cum cred ca au facut leprosii care oricum nu mai aveau ce pierde, dar gindind probabil ca desi e nebuneste, ar mai exista o sansa la un milion,
as putea deci sa strig singurele cuvinte pe care omul nu va gresi niciodata spunindu-le : “ Isuse, Fiul lui David, ai mila de mine !”

Simona Dumbrava - Majesty.ro

Niciun comentariu: