Lângă Tokio trăia un vestit războinic samurai, care a decis să-i îndrume pe cei tineri în budismul Zen. Se spune că în ciuda vârstei înaintate, el putea înfrânge orice adversar.
Într-o după-amiază, un luptător - cunoscut pentru lipsa lui de scrupule - a ajuns în localitatea unde trăia bătrânul Samurai. Era cunoscut pentru tehnicile lui de a provoca la luptă, astepta până când adversarul făcea prima miscare si apoi, fiind dăruit cu destulă inteligentă pentru a corecta orice greseală ar fi făcut, contraataca cu viteză. Tânărul luptător nu pierduse încă nici o luptă. Auzind de reputatia Samuraiului, a decis să-l învingă pentru a-si mări faima. Toti studentii erau împotriva luptei, dar bătrânul Samurai a acceptat provocarea. S-au adunat toti în piata din centrul orasului, iar tânărul a început să-l insulte pe Samurai. A aruncat câteva pietre în directia lui, l-a scuipat în fată, i-a aruncat toate insultele ce există sub soare, i-a insultat până si pe strămosi. Timp de câteva ore, a făcut totul pentru a-l provoca pe maestru, dar bătrânul rămânea impasibil.
La sfârsitul după-amiezii, simtindu-se obosit si umilit, războinicul a abandonat si a plecat.
Deceptionati de faptul că maestrul primise atât de multe insulte si provocări, studentii l-au întrebat: "Cum ai putut răbda atât de multă umilintă? De ce nu ti-ai folosit spada, chiar dacă stiai că ai fi pierdut, în loc să-ti expui lasitatea în fată tuturor?
"Dacă cineva vine la tine cu un cadou si tu nu îl primesti, cui apartine cadoul?" - întrebă Samuraiul. "Celui care ti l-a oferit - replică unul dintre discipoli." "La fel si cu orice mânie, insultă sau invidie - spuse maestrul. Când nu sunt acceptate, continuă să apartină celui care le-a purtat."
Într-o după-amiază, un luptător - cunoscut pentru lipsa lui de scrupule - a ajuns în localitatea unde trăia bătrânul Samurai. Era cunoscut pentru tehnicile lui de a provoca la luptă, astepta până când adversarul făcea prima miscare si apoi, fiind dăruit cu destulă inteligentă pentru a corecta orice greseală ar fi făcut, contraataca cu viteză. Tânărul luptător nu pierduse încă nici o luptă. Auzind de reputatia Samuraiului, a decis să-l învingă pentru a-si mări faima. Toti studentii erau împotriva luptei, dar bătrânul Samurai a acceptat provocarea. S-au adunat toti în piata din centrul orasului, iar tânărul a început să-l insulte pe Samurai. A aruncat câteva pietre în directia lui, l-a scuipat în fată, i-a aruncat toate insultele ce există sub soare, i-a insultat până si pe strămosi. Timp de câteva ore, a făcut totul pentru a-l provoca pe maestru, dar bătrânul rămânea impasibil.
La sfârsitul după-amiezii, simtindu-se obosit si umilit, războinicul a abandonat si a plecat.
Deceptionati de faptul că maestrul primise atât de multe insulte si provocări, studentii l-au întrebat: "Cum ai putut răbda atât de multă umilintă? De ce nu ti-ai folosit spada, chiar dacă stiai că ai fi pierdut, în loc să-ti expui lasitatea în fată tuturor?
"Dacă cineva vine la tine cu un cadou si tu nu îl primesti, cui apartine cadoul?" - întrebă Samuraiul. "Celui care ti l-a oferit - replică unul dintre discipoli." "La fel si cu orice mânie, insultă sau invidie - spuse maestrul. Când nu sunt acceptate, continuă să apartină celui care le-a purtat."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu