În Biblie se găsesc aproximativ 200 de nume și titluri ale lui Cristos. Următoarele sunt câteva dintre cele mai proeminente, organizate în trei secțiuni care au legătură cu numele care reflectă natura lui Cristos, poziția Lui în Trinitatea lui Dumnezeu și lucrarea Lui pe pământ în locul nostru.
Natura lui Cristos
Piatra din capul unghiului: (Efeseni 2.20) – Isus este piatra din capul unghiului a clădirii care este Biserica Sa. El cimentează laolaltă evrei și neamuri, bărbați și femei – pe toți sfinții din toate veacurile și locurile, într-o structură clădită pe credința în El, Cel care este împărtășit de toți.
Cel Întâi născut din toată Creația: (Coloseni 1.15) – Nu primul lucru pe care l-a creat Dumnezeu, așa cum pretind unii în mod incorect, pentru că versetul 16 spune că toate lucrurile au fost create prin și pentru Cristos. Dimpotrivă, înțelesul este că Cristos ocupă rangul și distincția de întâi născut mai presus de toate lucrurile, că El deține rangul cel mai înălțat în Univers; este mai măreț decât toate lucrurile; este capul tuturor lucrurilor.
Capul Bisericii: (Efeseni 1.22, 4.15, 5.23) – Isus Cristos, nu un împărat sau un papă, este singurul Conducător suprem, suveran al Bisericii, adică al acelora pentru care a murit și care s-au încrezut numai în El pentru mântuirea lor.
Cel sfânt: (Fapte 3.14, Psalmul 16.10) – Cristos este sfânt atât în natura Sa divină, cât și în cea umană și este izvorul sfințeniei pentru poporul Lui. Prin moartea Lui suntem făcuți sfinți și curați în fața lui Dumnezeu.
Judecător: (Fapte 10.42, 2 Timotei 4.8) – Domnul Isus a fost desemnat de Dumnezeu să judece lumea și să împartă răsplătirile veșnice.
Împărat al împăraților și Domn al domnilor: (1 Timotei 6.15, Apocalipsa 19.16) – Isus are stăpânire peste toate autoritățile de pe pământ, peste toți împărații și conducătorii și nimeni nu-L poate împiedica să-Și împlinească scopurile. El îi îndreaptă după cum dorește.
Lumina lumii: (Ioan 8.12) – Isus a venit într-o lume întunecată de păcat și a răspândit lumina vieții și a adevărului prin lucrarea și cuvintele Sale. Aceia care se încred în El au ochii deschiși de El și umblă în lumină.
Prințul păcii: (Isaia 9.6) – Isus nu a venit să aducă în lume pacea care se găsește în absența războaielor, ci pacea dintre Dumnezeu și om, care au fost despărțiți de păcat. El a murit ca să-i împace pe păcătoși cu un Dumnezeu sfânt.
Fiul lui Dumnezeu: (Luca 1.35, Ioan 1.49) – Isus este „singurul născut din Tatăl” (Ioan 1.14). Folosit de 42 de ori în Noul Testament, titlul „Fiul lui Dumnezeu” afirmă Dumnezeirea lui Isus.
Fiul omului: (Ioan 5.27) – Folosit în contrast cu „Fiul lui Dumnezeu”, această sintagmă afirmă umanitatea lui Cristos care există alături de divinitatea Lui.
Cuvântul: (Ioan 1.1, 1 Ioan 5.7-8) – Cuvântul este cea de-a doua Persoană a Dumnezeului trinitar, care a spus și s-a făcut, care cu cuvântul Lui a adus toate lucrurile în ființă din nimic, care era la început cu Dumnezeu Tatăl, și era Dumnezeu, și prin care au fost create toate lucrurile.
Cuvântul lui Dumnezeu: (Apocalipsa 19.12-13) – Acesta este Numele dat lui Cristos pe care nu-l știe nimeni, numai El Însuși. El denotă misterul Persoanei Sale divine.
Cuvântul vieții: (1 Ioan 1.1) – Isus nu a vorbit numai cuvinte care duc la viața veșnică, ci potrivit cu acest verset, El este tocmai acele cuvinte ale vieții, cu referire la viața veșnică plină de bucurie și împlinire pe care El o dă.
Poziția Lui în cadrul Trinității
Alfa și Omega: (Apocalipsa 1.8, 22.13) – Isus Se declară pe Sine ca fiind începutul și sfârșitul tuturor lucrurilor, o referire la nimeni altul decât Dumnezeul adevărat. Această afirmație privind caracterul etern poate fi atribuită numai lui Dumnezeu.
Emanuel: (Isaia 9.6, Matei 1.23) – În mod literal, „Dumnezeu cu noi”. Atât Isaia, cât și Matei afirmă că Cristosul care Se va naște în Betleem va fi Dumnezeu Însuși care va veni pe pământ în chip de om să locuiască în mijlocul poporului Său.
Eu sunt: (Ioan 8.58, împreună cu Exodul 3.14) – Atunci când Isus Și-a însușit acest titlu, evreii au încercat să-L ucidă cu pietre pentru blasfemie. Ei au înțeles că Se declara pe Sine ca fiind Dumnezeul etern, Iehova care nu Se schimbă din Vechiul Testament.
Domnul tuturor: (Fapte 10.36) – Isus este conducătorul suveran peste toată lumea și toate lucrurile din ea, al tuturor națiunilor din lume și în special al poporului ales de Dumnezeu, format atât din neamuri, cât și din evrei.
Dumnezeul adevărat: (1 Ioan 5.20) – Aceasta este o afirmație directă că Isus, fiind adevăratul Dumnezeu, nu este numai divin, ci este Divinitatea. De vreme ce Biblia învață că este un singur Dumnezeu, acest lucru poate descrie doar natura Sa ca parte din Dumnezeul trinitar.
Lucrarea Lui pe pământ
Autorul și desăvârșitorul credinței noastre: (Evrei 12.2) – Mântuirea este îndeplinită prin credință, care este un dar de la Dumnezeu (Efeseni 2.8-9) și Isus este făuritorul credinței noastre și tot El este Cel care o finalizează. De la început până la sfârșit, El este sursa și susținătorul credinței care ne mântuiește.
Pâinea vieții: (Ioan 6.35, 6.48) – La fel cum pâinea susține viața în sens fizic, Isus este Pâinea care dă și susține viața veșnică. În pustiu, Dumnezeu a dat mana care să hrănească poporul Lui și L-a dat pe Isus, ca să ne dea viață veșnică prin trupul Lui, frânt pentru noi.
Mirele: (Matei 9.15) – Imaginea lui Cristos ca Mire și a Bisericii ca Mireasă a Sa arată relația specială pe care o avem cu El. Suntem legați laolaltă într-un legământ al harului care nu poate fi rupt.
Izbăvitor: (Romani 11.26) – La fel cum israeliții aveau nevoie de Dumnezeu să-i izbăvească din robia egipteană, și Cristos este Izbăvitorul nostru din robia păcatului.
Păstorul cel bun: (Ioan 10.11, 14) – În vremea Bibliei, un păstor bun era gata să-și riște viața ca să-și protejeze oile de prădători. Isus Și-a dat viața pentru oile Sale și ne poartă de grijă, ne crește și ne hrănește.
Mare Preot: (Evrei 2.17) – Marele preot evreu intra în Templu o dată pe an ca să facă ispășire pentru păcatele oamenilor. Domnul Isus a îndeplinit acea funcție pentru poporul Său o dată pentru totdeauna pe cruce.
Mielul lui Dumnezeu: (Ioan 1.29) – Legea lui Dumnezeu cerea jertfirea unui miel fără pată, fără cusur ca ispășire pentru păcat. Isus a devenit acel Miel dus în supunere la măcelărie, manifestându-Și răbdarea în suferințele Sale și disponibilitatea de a muri pentru ai Săi.
Mijlocitor: (1 Timotei 2.5) – Un mijlocitor este o persoană care se interpune între două părți, pentru a le împăca. Cristos este singurul Mijlocitor care îi împacă pe oameni cu Dumnezeu. A te ruga Mariei sau sfinților este idolatrie, pentru că ignoră acest cel mai important rol al lui Cristos și îi atribuie altuia rolul de mijlocitor.
Stânca: (1 Corinteni 10.4) – Așa cum apa dătătoare de viață a curs din stânca pe care a lovit-o Moise în pustiu, la fel Isus este Stânca din care curge apa vie a vieții eterne. El este Stânca pe care ne clădim casa noastră spirituală, astfel că nicio furtună n-o poate clătina.
Învierea și Viața: (Ioan 11.25) – În Isus este întrupat mijlocul prin care păcătoșii sunt înviați la viața veșnică, la fel cum și El a fost înviat din morți. Păcatul nostru este îngropat împreună cu El, și suntem înviați pentru a umbla în viața nouă.
Mântuitor: (Matei 1.21, Luca 2.11) – El îi mântuiește pe cei din poporul Lui murind ca să-i răscumpere, dându-le Duhul Sfânt ca să-i înnoiască prin puterea Lui, făcându-i în stare să își biruiască dușmanii spirituali, susținându-i în încercări și în moarte și înviindu-i în ziua cea din urmă.
Adevărata Viță: (Ioan 15.1) – Adevărata Viță asigură tot ceea ce au nevoie ramurile (credincioșii) ca să producă roada Duhului – apa vie a mântuirii și hrană din Cuvânt.
Calea, adevărul, Viața: (Ioan 14.6) – Isus este singura Cale înspre Dumnezeu, singurul Adevăr într-o lume de minciuni și singura sursă reală de viață veșnică. El le întruchipează pe toate cele trei în sens atât temporal, cât și etern.
https://www.gotquestions.org/Romana/Isus-numele.html
