În Noul Testament, coroana nu este un simbol al puterii politice sau al succesului omenesc. Ea vorbește despre fidelitate, perseverență și răsplătirea celor care au rămas aproape de Dumnezeu într-o lume ostilă credinței. Imaginea vine din cultura greco-romană, unde atleții primeau o cunună după victorie. Apostolii preiau această imagine și o transformă într-un limbaj spiritual.
În limba greacă există două cuvinte comune pentru coroană în Biblie: „diadema” și „stephanos”. Cuvântul „diadema” se găsește în Apocalipsa și se referă întotdeauna la coroana unui împărat sau demnitar imperial, iar cuvântul „stephanos” este cuvântul principal pentru coroanele pe care credincioșii le vor primi dacă vor fi găsiți credinciosi.
Una dintre cele mai cunoscute este „coroana neprihănirii”, despre care Pavel scrie în 2 Timotei 4:7-8. Ea este promisă celor care au păzit credința și au iubit arătarea lui Isus Cristos. Nu este o recompensă pentru perfecțiune morală, ci pentru o viață trăită în așteptarea Domnului.
În Iacov 1:12 și Apocalipsa 2:10 apare „coroana vieții”. Aceasta este legată de suferință, persecuție și statornicie. Credinciosul încercat, dar rămas loial lui Cristos, primește promisiunea vieții veșnice. Este coroana celor care nu renunță atunci când credința costă.
Apoi vine „coroana slavei”, menționată în 1 Petru 5:2-4. Petru o leagă de slujirea curată și de păstorirea autentică. Nu este pentru liderii obsedați de imagine sau autoritate, ci pentru cei care îngrijesc turma lui Dumnezeu cu smerenie și sacrificiu.
În 1 Corinteni 9:24-27, Pavel vorbește despre „coroana nepieritoare”. Imaginea atletului disciplinat devine aici o lecție despre înfrânare și maturitate spirituală. Viața creștină nu poate fi trăită superficial sau impulsiv. Ea cere direcție, luptă și stăpânire de sine.
Mai există și „coroana de laudă” sau „de bucurie”, amintită în 1 Tesaloniceni 2:19 și Filipeni 4:1. Pentru Pavel, oamenii transformați prin Evanghelie reprezentau adevărata lui bucurie și răsplată. Coroana aceasta vorbește despre rod spiritual și despre impactul unei vieți dedicate lui Dumnezeu.
Nicăieri în Biblie nu este promisă unui credincios o „diadema”, deoarece numai Unul singur Împărat al împăraților este vrednic să poarte această coroană împărătească, și acesta este Cristos.
Totuși, toate aceste coroane pălesc în fața unei alte imagini: coroana de spini purtată de Isus Cristos. Oamenii au văzut în această coroană umilință și batjocură. Dumnezeu vede biruință și mântuire. De aceea, în creștinism, gloria nu începe cu tronul, ci cu crucea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu